Tuesday 17 April 2018

Thailanda: Krabi

    Bine, bine, nu renunț!



    Am scris și am șters începutul acestui articol de vreo 3 ori. Sunt și zile cu mai puțină inspirație. Astăzi este una dintre ele dar am făcut un angajament cu mine însămi să scriu mai mult. Lipsa de inspirație este unul dintre acele motive care mă poate face să renunț ușor dar știu că multă muncă poate să producă, deasemenea, un articol demn de citit.
    De fapt nu am foarte mulți cititori, scriu deseori pentru că îmi place, mă relaxează, mă poartă înăuntrul gandurilor și simțurilor mele, mă face să visez ohh acum îmi dau seamă că sunt egoistă, nu, nu scriu doar pentru mine, scriu și pentru alții, scriu să împart experiențe, gânduri, trăiri, scriu să mă descarc, unele articole sunt foarte personale, scriu pentru motivație, scriu pentru inspirație, scriu pentru mamele care au copii și se bucură să citească la cafeaua și țigara de dimineață aventurile mele, una dintre aceste mame  este chiar verișoara mea care acum probabil îl pregătește pe Alexuțu pentru somnul de după-masă, scriu pentru prietenii mei de peste tot care mă întreabă pe unde merg și ce văd, scriu pentru că nu îmi place doar să public poze pe facebook fără conținut...și scriu pentru mami, da, pentru că mereu m-a încurajat să-mi urmez visele.

    Ok, articolul ăsta este despre Krabi, lipsă de inspirație și abaterea de la subiect nu se mixează prea bine.

    Să începem aventura.

    Din aeroportul din Ciampino, Roma am zburat în Copenhaga unde i-am așteptat pe prietenii mei, Cătă și Jhon. Pe Jhon nu-l văzusem de mai bine de un an deci eram foarte fericită să împart cu el cele 10 ore de zbor și să împărtășim ultimele noutăți din viața noastră iar cu Cătă nu mă satur niciodată de vorbă în ciuda faptului că vorbim zilnic.


   Deși beau rar, ocazia asta necesita un toast deci am cumpărat câteva sticulțe de șampanie la board și am ciocnit în cinstea revederii și a aventurii care abia începea.

   Am aterizat în Bangkok dimineața iar zborul spre insula Krabi era în câteva ore, am baut o apă de cocos, am mâncat orez asiatic cu pui teriyaki, cred că era teriyaki, și am luat zborul spre Krabi.

     Din orașul Krabi am luat autobuzul până la punctul în care trebuia să luăm barca care să ne ducă la destinația finală.
     A fost foarte funny că până să ajungem să luăm barca se întunecase și ca să ajungem la barcă trebuia sa mergem câțiva metrii buni pe niște butoaie de plastic care pluteau, nu e ușor să descriu cum arătau butoaiele alea, ca să vă faceți o idee mai clară le-aș asemăna cu niște marshmallow lipite între ele care pluteasc într-o cană de ciocolată caldă, doar că nu aveau un aspect așa apetisant.
      În concluzie după 3 zboruri, 1 autobuz, barcă si 33 ore de călătorit eram într-un final pe insula Krabi!
 
     Ne-am trezit a 2'a zi de dimineața cu o poftă nebună de explorat. Am luat micul dejun care consta în noodles, orez, pui, ouă prăjite sau fierte, legume și fructe proaspete și am mers să ne tolănim la piscină. Resortul era superb, arăta ca o mică insulă pe cont propriu, numele resortului este Railay Phutawan Resort și dacă sunteți interesați de prețuri si detalii despre vacanța noastră în Krabi, la sfârșitul articolului în josul paginii o să găsiți detaliile. Poza de mai jos este făcută de pe terasa cabanei noastre.






   Din prima zi în care am ajuns m-am simțit minunat, razele soarelui, piscina, natura, verdele, ciripitul păsărilor dimineața, aerul de libertate, toate împreună mă făceau să îmi doresc să nu mai plec și dacă adaug la toate astea compania prietenilor mei era un moment în timp pe care mi-aș fi dorit să îl blochez măcar pentru o lună :))
 

   După-masă am ieșit la o plimbare să facem cunoștință cu insula. Ne-a surprins plăcut. Multe restaurante, priveliști frumoase, multe locuri unde poți avea un masaj, de fapt Thailnda e foarte cunoscută pentru masajele bine făcute și maseozele foarte bine pregătite. Poți alege să faci "foot massage" pe marginea drumului sau în aer liber pentru aproximativ 200 Bhats (echivalentul a 20 lei) și un masaj mai complex costă aproximativ 400 de Bhats (40 de lei)  pentru o oră.  Este o afacere din care crede-mă ai mai mult tu de câștigat.
 
  Cu siguranță fiind pentru prima dată în Asia ceea ce am încercat să facem  era să explorăm locuri, să cunoaștem oameni, să încercăm arome noi, să ne pierdem pe străduțele insulei, să cunoștem adevărata cultură sau cel puțin să plecăm acasă cu acel "gust thai" despre care toate lumea vorbește.







Mi-a atras atenția acest semn care zicea "Danger crocodiles, no swimming" . Cât timp am stat acolo nu am văzut crocodili și sincer mă bucur că a fost așa :))


  Dacă vă întrebați ce face cu tractor pe mare același lucru m-am întrebat și eu dar e simplu de explicat. Oamenii locului folosesc tractorul la maree atunci când apa se retrage și bărcile nu reușesc să ajungă la mal. Tractorul face drumul dintre barcă și țărm, ajută la căratul bagajelor și facilitează ajungerea proviziilor pe insulă.
   





   Am ajuns pe plajă înainte de apus, ne-am așezat pe o buturugă de lemn care era înfiptă în nisip și am privit soarele până când utima rază s-a pierdut la orizont. Era așa frumos că nu puteai face altceva decât să admiri, un moment în care fiecare mediteză la propria esență, la trăirile care sunt ancorate de inima lor, probabil la planurile de viitor sau poate la nimic. 
   Oamenii plecau unul câte unul și plaja a rămas pustie. În dreapta noastră era un restaurant de lux îmbrăcat în lumini care sclipeau ca stelele, bărcile se mișcau în bătaia valurilor, zgomotul mării, nisipul caare îl simțeam sub picioare. A fost o seara a mea, m-am îndepărtat de Cătă și Jhon și am mers de una singură o porțiune din plajă, aveam nevoie să trăiesc momentele alea doar pentru mine, să salvez imaginile în memorie, să respir aerul sărat și să savurez gustul liniștii pe care o simțeam în sufletul meu.

     A fost o decizie grea să alegem un loc unde să mâncăm, după o plimbare lungă și o analiză amănunțită a locurilor și meniurile ne-am oprit la un restaurant unde am luat cina, am comandat un platou cu pește la grătar și fructe de mare și am plătit în jur de 1200 de Bhat echivalentul a 120 de lei dar modul lor de a îl prepara nu mi-a plăcut, de fapt a fost prima și ultima dată când am mâncat pește în Thailanda. Peștele era proaspăt, de cele mai multe ori întins pe o tejghea cu gheață în fața restaurantelor ca în poza de mai jos.  Am comandat și un cocktail pentru care am plătit 150 baht (15 lei) la happy hour iar prețul întreg era în jur de 250 baht (25 lei). Deasemnea prețul   mediu al unei  farfurii de mâncare thai era între 200 și maximul 500 baht (20 - 50 lei) excepție făcând fructele de mare. 
   Ca remarcă , recomand supa de cocos cu legume, pui și noodles, delicioasă dar țineți cont de faptul că e foarte picantă.





     Am terminat seara cu o petrecere pe malul mării cu dj'ul chinez despre care vorbeam în acest articol iar a 2'a zi dimineață am fost la prima mea sesiune de climbing.
      

      A fost un început de vacanță exact așa cum am planificat, am fost mulțumiți cu hotelul ales, că am ales insula Krabi mai puțin turistică decât Phuket, cu locurile pe care le-am văzut și mai ales cu oamenii pe care i-am întâlnit.

      În articolul viitor o să scriu despre ceea ce am făcut și văzut în restul zilelor, prețuri și sfaturi despre locurile care se merită să le vizitați și alte informații necesare pentru a vă face o vacanță pe cinste la vară.

   Listă cu prețuri și ponturi:

  •  Bilet avion Norwegian: Copenhagen- Bangkok (ca și asistentă de zbor am reducere la zboruri companiei pentru care lucrez) - vă sfătuiesc totuși să urmăriți prețurile cu câteva luni înainte, de obicei 3-4 luni în anticip, când încep să scadă sau vedeți că au scăzut și încep iar să crească nu mai e cale de întoarcere,  deci cumpărați biletele cât de repede posibil.
  • Bilet avion AirAsia: Bangkok- Krabi oraș, am plătit 102£( apron. 550 lei)dus- întors, durata zborului 1:20, asistenții de zbor amabili,  dacă vreți să adăugați mâncare în pachet nu recomand. 
  • Autobuz+Barcă: 250 baht (25lei) - dar dacă vă grăbiți și sunteți mai multe persone vă convine să luați un taxi, costă in jur de 1000 baht și câștigați cam 40 de minute însă nouă ne-a plăcut mult experiența cu autobuzul, era un autobuz vechi care reușea în adevăratul sens al cuvântului să-ți urez bun venitul într-o altă cultură. 
  • Railey Phutawan Resort: 400£/5 nopți, mic dejun inclus (2200 lei)  scumpicel în comparație cu ceea ce se poate găsii pe piață dar se merită fiecare bănuț. Prețurile variază de la 20£ până la ce vrei tu. Rezervarea am făcut-o pe booking.com
  • Climbing : 1500 baht (150lei) pentru 1/2 zi. Recomand cu mult drag această școală de climbing.


Amelia



No comments:

Post a Comment

Ce am realizat până la 30 de ani

Mă apropii cu pași repezi de 30 de ani. Este primul prag din viață pe care chiar îl simt ca un prag. La 20 mă uităm doar înainte, acum mă ...